Orasul meu natal :X

Hârlău este un oraş din judeţul Iaşi, Moldova, România.
Este situat în nord-vestul judeţului Iaşi, pe drumul Iaşi - Botoşani. Are o populaţie de 11.268 locuitori. [1]
Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Muşat îşi stabileşte curtea aici. În evul mediu aici a funcţionat o curte domnească, în care Ştefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută şi azi. În acelasi oraş se găseşte biserica "Sfântul Dumitru/Dimitrie" ridicată de domnitorul Petru Rareş. La un moment dat localitatea a îndeplinit statutul de capitală a Moldovei când, datorită incendiului care a ars Curtea Domnească din Iaşi, domnitorul şi Sfatul Ţării s-au mutat pentru o scurtă perioadă la Curţile Domneşti de aici.
Până la instaurarea regimului comunist a făcut parte din judeţul istoric Botoşani.
În economia localităţii se remarcă industria textilă, de prelucrare a lemnului şi alimentară. În oraş funcţionează două şcoli generale şi un liceu. Asistenţa medicală este asigurată de un spital, o policlinică şi cabinete medicale de medicină de familie. La sud de oraş se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. La sud-vest şi în zonele limitrofe ale oraşului se află domeniile familiei Cavaler Lupu de Totoescu, familie de boieri ce-şi are originile în secolul al XII-lea. În anii pre-comunişti domeniile au fost preluate de către regimul comunist, iar conacul preluat de poliţia secretă, Securitatea, după alungarea din postul de primar a lui Eugen Nicolae Totoescu, în 1956.
Oraşul rămâne cunoscut pentru clădirile de rang istoric înalt, poziţionarea în inima Moldovei şi potenţialul viticol şi agricol ce-l poate asigura pentru nord-estul României

Australia

Istoria Australiei

Istoricii australieni sunt de acord ca aborigenii populau continentul australian in urma cu 45.000 de ani inainte de venirea europenilor. Modul in care au evoluat acestia ramane, insa, o enigma. O noua abordare a dovezilor arheologice ar putea totusi sa rescrie istoria continentului de la Antipozi.
Chiar daca aborigenii populau Australia in urma cu cel putin 45.000 de ani, ceea ce ii face pe acestia cea mai veche civilizatie de pe Terra, dovezi scrise ale vietii si obiceiurilor lor nu exista decat odata cu venirea primilor colonisti europeni. Multi cercetatori au considerat, de-a lungul timpului, ca modul de viata al nativilor australieni nu s-a modificat foarte mult in indelungata lor existenta.
Daca paleoantropologul si arheologul australian Iain Davidson declara in urma cu aproape 100 de ani ca aborigenii au ramas nechimbati intr-un mediu schimbator, descoperirile din ultimii ani dovedesc ca teoria sa a fost una incorecta.
„Primii australieni au ajuns aici in urma cu circa 50.000 de ani, in grupuri, vorbind doar cateva limbaje. Astazi, insa, exista peste 1000 de dialecte, ceea ce inseamna ca au avut loc schimbari majore in viata acelor oameni. Viata aborigenilor nu era doar una elaborata, ci era diversificata in functie de regiunile in care locuiau diversele triburi, si de conditiile in care acestea supravietuiau”, declara arheologul Peter Hiscock.
Conform acestuia, transformarile nu au evoluat de la simplu la complex, ci au fost intotdeauna unele dinamice ca un raspuns la nevoia de adaptare a oamenilor la schimbarile climatice si la zonele aride din Australia.
„Chiar daca nu exista izvoare scrise, exista mii de artefacte constand in cladiri, obiecte, arta primitiva, fosile umane, cu ajutorul carora putem sa sustinem evolutia dinamica si constanta a aborigenilor de-a lungul timpului”, anunta acelasi Hiscock. Cele mai durabile obiecte preistorice, care au supravietuit climatului arid din Australia sunt uneltele si armele de piatra, precum si picturile rupestre ale stramosilor australieni, cu ajutorul carora putem reconstitui viata oamenilor de acum cel putin 30.000 de ani, concluzioneaza arheologul australian.
In Australia, nu exista un manual care te invata sa te porti corect, pentru ca tara nu are un sistem social foarte precis conturat si nici o conversatie specifica. Majoritatea australienilor considera acest lucru un atu, o autorizatie de a te comporta intr-o maniera fie erudita, fie grosolana, in orice situatie. Acest lucru insufleteste conversatia, nimeni nestiind ce intorsatura poate lua. Va sfarsi printr-un potop de invective sau printr-o bonomie calda si un schimb uman de cuvinte sensibile sau nimic din toate acestea?
Desi nu este in intregime adevarat, egalitarismul este un mit pretuit, iar strainii trebuie intotdeauna sa aiba mare grija sa nu ameninte aceasta notiune atunci cand discuta cu un australian, indiferent de mediul sau de provenienta. Acest egalitarism porneste de la ideea existentei unei societati fara clase, in care toata lumea este tratata egal indiferent de starea materiala, educatie sau mediul din care provine.

Australia- Timpul visului

De-a lungul miilor de ani audezvoltat o cultură totemică în armonie cu natura şi cu propria lor viaţă, carese articulează în jurul conceptului fundamental de ”Timp al Visului - Tjukwpa”,perioada ancestrală când fiinţele mitice, demiurgii au ieşit din pământ şi aumarcat peisajul şi cerurile cu amprenta lor, au creat lumea reală şi pe ceaspirituală, au creat eternitatea şi ”Visele” care sunt de fapt puntea delegătură cu lumea spirituală unde sunt sufletele strămoşilor care vegheazăpermanent asupra celor vii cu multă grijă şi dragoste. Deşi nu s-ar zice,aborigenii au o foarte bogată viaţă spiritu­ală, ”Firele de Cântec” invizibileîi conduc prin întinderile nesfârşite ale deşertului, pen­tru a se întâlni înlocuri sacre, pe cărări secrete bătătorite de mii de generaţii. Acolo stau devorbă cu strămoşii întrupaţi în plante, animale, râuri şi munţi, iar când seîntorc acasă, povestesc tinerelor generaţii rezultatele întâlnirii lor, submagia focului, a dansului şi a muzicii nemaiauzite nicăieri în lume.